Articol publicat in Vitamine in data de 07 ianuarie 2021

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.

Vitaminele sunt compuși organici esenţiali pentru sănătatea organismului. O alimentație echilibrată poate oferi aportul necesar de vitamine, iar pentru unele persoane poate fi necesară și administrarea de suplimente, la recomandarea medicului.

Despre vitamine: termenul de vitamină este folosit pentru a descrie un anumit compus organic de care organismul are nevoie, dar pe care nu îl poate produce singur. În principal, vitaminele servesc drept catalizatori pentru anumite reacţii din corpul nostru.
Dacă aceşti catalizatori lipsesc, cum este în cazul carenţelor vitaminice, funcţiile normale ale organismului nu mai funcţionează corect şi astfel apare riscul crescut de dezvoltare a bolilor.
Vitaminele pot fi luate în mare parte din alimentaţie însă există şi situaţii speciale, cum este cazul vitaminelor K şi D. De exemplu, vitamina K este produsă în condiţii speciale de către organism, mai exact de anumite bacterii prezente în intestin, iar vitamina D are nevoie de puţin “ajutor” din partea razelor soarelui pentru a ajunge în corp.

Clasificarea vitaminelor

Vitaminele se clasifică în două categorii: liposolubile (prezente în ţesuturile grase şi musculare ale corpului şi care sunt absorbite prin intermediul tractului intestinal cu ajutorul grăsimilor) şi hidrosolubile (care nu rămân pentru mult timp în organism, fiind eliminate prin intermediul urinei).

Vitamine liposolubile: A, D, E, K.
Vitamine hidrosolubile: C şi B.

Cele mai importante vitamine

Totul despre vitamine

 

  • Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din 2 clase de compuşi: vitamina A naturală preformată (retinolul şi compuşii săi) şi precursorii de vitamina A (betacarotenul şi compuşii înrudiţi).
  • Vitamina B1 (tiamina), supranumită şi “vitamina bunei dispoziții” sau “vitamina performanţei intelectuale”, este indispensabilă sănătăţii fizice şi psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar şi la nivelul muşchilor şi chiar al inimii.
  • Vitamina B2, cunoscută şi sub denumirea de riboflavină, ajută la transformarea grăsimilor, carbohidraţilor şi proteinelor în energie, este necesară pentru vindecarea şi menţinerea unui
    tegument sănătos, ajută organismul la echilibrarea acidităţii şi este importantă pentru păr, unghii şi ochi.
  • Vitamina B3, cunoscută şi sub denumirile de niacină, acid nicotinic sau vitamina PP (Pellagra Preventer), este o vitamină care susţine procesele genetice în celulele organismului şi care ajută la procesarea grăsimilor din corp.
  • Vitamina B5, cunoscută şi sub denumirile de acid pantotenic, “vitamina antistres” şi „elixirul tinereţii”, pe lângă faptul că joacă un rol important în descompunerea grăsimilor şi a carbohidraţilor pentru producerea de energie, grăbeşte vindecarea rănilor şi operaţiilor
    chirugicale, fiind extrem de eficientă în cazurile de acnee.
  • Vitamina B6, cunoscută şi sub numele de piridoxină, face parte din complexul de vitamine B şi are un rol important în formarea hemoglobinei, în metabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor şi lipidelor (îndeosebi al acizilor graşi esenţiali), fiind şi stimulent muscular; are influenţă benefică asupra pielii, precum şi în procesul de creştere.
  • Vitamina B7, cunoscută şi sub numele de biotină sau vitamina H, este o vitamină hidrosolubilă din complexul B, care are rol de protecţie a pielii şi părului (încetineşte procesul de albire), având acţiune sinergică cu vitaminele A, B2 şi B6, împiedică depunerea colesterolului la nivelul endoteliului vascular, contribuie la eliminarea substanţelor toxice şi a metaboliţilor acumulaţi în organism, facilitând astfel funcţiile ficatului şi ale vezicii biliare.
  • Vitamina B9, cunoscută ca şi acid folic sau folat, este esenţială în dezvoltarea şi funcţionarea organismului. Deoarece acidul folic are un rol important în creşterea şi regenerarea celulelor, acesta este necesar adulţilor şi vital în cazul sarcinilor.
  • Vitamina B12, numită şi cianocobalamină sau “vitamina roşie”, are cea mai mare şi complexă structură chimică dintre toate vitaminele, aceasta având un rol deosebit de important pentru organismul uman.
  • Vitamina C, sau acidul ascorbic după cum mai este numită, este una dintre cele mai cunoscute vitamine, care are un rol deosebit de important în apărarea organismului de acţiunea radicalilor liberi şi împotriva stresului oxidativ, principala cauză a îmbătrânirii fiziologice.
  • Vitamina D, numită şi antirahitică, este liposolubilă, adică este absorbită de grăsimi, fiind esenţială în resorbţia calciului şi fosforului la nivelul intestinului, catalizând totodată transformarea fosforului organic în anorganic şi mobilizându-l în ţesuturi.
  • Vitamina E, numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, face parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.
  • Vitamina F constă, de fapt, dintr-o grupare de acizi graşi mono şi polinesaturaţi, intrând în componenţa uleiurilor vegetale (acid linoleic, acid linolenic, acid arahidonic). Aceşti acizi nu pot fi sintetizaţi în organism, fiind obtinuţi din unele produse alimentare şi cunoscuţi sub denumirea de acizi esenţiali.
  • Vitamina K, numită şi “vitamina antihemoragică”, este unul dintre factorii esenţiali de coagulare a sângelui, iar în lipsa unui aport suficient chiar şi o mică tăietură ar putea cauza sângerarea continuă.
  • Vitamina P hidrosolubilă acţionează concomitent şi strâns legat de vitamina C, asigurându-i acesteia o perfectă absorbţie şi utilizare şi împiedicându-i distrugerea prin oxidare.
  • Vitamina T – puţină lume a auzit vorbindu-se despre vitamina T; descoperirea (şi numele) i se datorează în mod bizar, viermelui de făină care, s-a constatat că nu putea supravieţui fără această vitamină. La început s-a crezut că numai această insectă are nevoie de substanţa cu pricina, dar curând s-a demonstrat că toate insectele o consumă în procesul de metamorfozare. Nu a trecut mult şi cercetările au arătat că vitamina T acţioneză şi în cazul oamenilor, iar astăzi este cunoscută mai ales sub numele de carnitină.
  • Vitamina U – mulţi specialişti susţin că vitamina U nu este de fapt o vitamină, ci este un termen folosit care se referă la enzima S-methylmethionine enzima S. Această substanţă şi-a câştigat popularitate în anii 1950, ca leac pentru ulcerul duodenal şi cel peptic. Dr. Garnett Cheney a efectuat mai multe studii care au indicat că enzima S-methylmethionine consumată sub formă de suc de varză calmează ulcerul.

Care sunt principalele surse de vitamine

Dozele necesare de vitamine le putem lua din alimentație, dar și din administrarea de suplimente. În cazul alimentației, principalele surse de vitamine sunt următoarele:

  • Vitamina A – ficat, ulei de ficat de cod, morcovi, broccoli, cartofi dulci, spanac, dovleac, varza kale, ouă, lapte, caise, unt, brânza cheddar, mango;
  • Vitamina B1 – drojdie, semințe de floarea-soarelui, orez brun, secara integrală, sparanghel, varza kale, cartofi, portocale, ficat, ouă, lapte din soia, cereale integrale;
  • Vitamina B2 – sparanghel, banane, curmale, lapte, iaurt, carne, ouă, pește, fasole verde, brânză, legume verzi;
  • Vitamina B3 – ficat, inimă, rinichi, carne de pui și vită, ton, somon, ouă, lapte, avocado, curmale, verdețuri, morcovi, cartofi dulci, broccoli, sparanghel, nuci, cereale integrale, ciuperci, roșii, unt de arahide;
  • Vitamina B5 – carne, cereale integrale, broccoli, avocado, icre, albușuri, ciuperci, roșii;
  • Vitamina B6 – carne, banane, cereale integrale, nuci, pește, brânza tofu, soia, pepene roșu;
  • Vitamina B7 – albușuri, ficat, cereale integrale, pește, soia;
  • Vitamina B9 – legume verzi, ficat, cereale fortifiate, semințe de floarea-soarelui, sparanghel, spanac, broccoli, năut, suc de portocale, suc de roșii;
  • Vitamina B12 – pește, fructe de mare, carne, ouă, lapte și produse lactate, produse pe bază de soia, unele cereale fortifiate;
  • Vitamina C – citrice, kiwi, varza kale, spanac, broccoli, sparanghel, mazăre, varza roșie, ardei roșu, verde și iute, căpșune, varza de Bruxelles, pepene, papaya, ananas, fructe de pădure, suc de roșii, cartofi dulci;
  • Vitamina D – este produsă prin expunerea la soare, dar poate fi regasita și în peștele  gras precum somonul, ficat de vită, ciuperci, albușuri;
  • Vitamina E – kiwi, migdale, avocado, ouă, lapte, nuci, verdețuri, germeni de grâu, cereale integrale;
  • Vitamina K – varză, broccoli, spanac, varza kale, sparanghel, avocado, kiwi, pătrunjel, ficat.

E important de menționat că majoritatea fructelor și legumelor își pierd din cantitatea de vitamine dacă sunt fierte în apă sau preparate la abur. De asemenea, laptele congelat își pierde aproximativ jumătate din cantitatea de vitamina B6.

Cauzele și semnele deficitului de vitamine

O dietă echilibrată are numeroase beneficii pentru sănătate. În schimb, lipsa nutrienților poate duce la apariția unui deficit de vitamine (avitaminoza). Printre principalele cauze se numără :

  • Diete dezechilibrate, cu mai puțin de 1200 kcal/zi;
  • Obiceiuri alimentare nesănătoase, cu un consum redus de fructe și legume, lactate sau carne;
  • Malabsorbția unor vitamine;
  • Intervenții chirurgicale, în special la nivelul stomacului și intestinelor, precum bypass-ul gastric;
  • Anumite tratamente medicamentoase sau afecțiuni;
  • Consumul excesiv de alcool.

De asemenea, în cazul femeilor însărcinate, este recomandată administrarea de multivitamine ( Pure Multivitamins ). Suplimentele cu acid folic sunt esențiale în această perioadă, însă doar la recomandarea medicului.

Deficitul de vitamine poate cauza următoarele tipuri de manifestari:

  • Deficit de vitamina A – poate duce la deteriorarea vederii nocturne și la apariția xeroftalmiei, o tulburare a ochilor care poate avea ca rezultat uscarea corneei;
  • Deficit de vitamina B1 – poate duce la apariția unor manifestări neurologice, printre care și sindromul Wernicke-Korsakoff, tulburări de memorie, insuficiență cardiacă și scădere în greutate;
  • Deficit de vitamina B2 – poate duce la apariția senzației de arsură la nivelul limbii, gurii și ochilor, cheilite angulare și erupții la nivelul pielii;
  • Deficit de vitamina B3 – poate duce la apariția pelagrei, care se manifestă prin simptome precum diaree, dermatite și stări de anxietate sau depresie;
  • Deficit de vitamina B5 – poate duce la apariția paresteziei, a stărilor de irascibilitate, la insomnii și cefalee;
  • Deficit de vitamina B6 – poate duce la apariția anemiei și a neuropatiei periferice, o tulburare a sistemului nervos, dar și la apariția cheilitelor și a stărilor de irascibilitate;
  • Deficit de vitamina B7 – poate duce la apariția dermatitelor sau enteritelor, o inflamație la nivelul intestinelor;
  • Deficit de vitamina B9 – dacă apare în timpul sarcinii, poate cauza malformații ale fătuluii;
  • Deficit de vitamina B12 – poate duce la apariția anemiei megaloblastice, o tulburare care face ca măduva osoasă să producă celule roșii anormale;
  • Deficit de vitamina C – poate duce la apariția stărilor de oboseală, a durerilor articulare, gingivitelor sau erupțiilor cutanate;
  • Deficit de vitamina D – poate duce la apariția osteomalaciei și osteoporozei (scaderea densitatii osoase), rahitism în cazul copiilor;
  • Deficit de vitamina E – nu este foarte comun, însă poate duce la apariția anemiei hemolitice în cazul nou-născuților (celulele din sânge sunt distruse și eliminate prematur);
  • Deficit de vitamina K – poate duce la malabsorbția de lipide și la apariția diatezei hemoragice, care crește riscul de hemoragii.

 

PUREMIXED® – COMPROMISE IS NOT AN OPTION